Practica la simply-communicate – Prima zi

Groaza este o descriere umila. O mangaiere, un sarut pe frunte. Cand m-am trezit pe 13 iulie, o luni, eram suta la suta pregatita sa-mi incep practica la simply-communicate in Londra. Pana sa ies din casa lacrimi de suparare imi tremurau pe ploape. Mama imi negase toate tinutele pentru prima zi de munca, camera mea era un dezastru pentru ca nu reuseam sa gasesc imbracamintea perfecta si imi era frica ca voi pierde trenul. Iesi din casa, fugi la gara, urca-te in tren. Mama ma bombarda cu sfaturi, ceea ce, inevitabil, nu avea darul de a ma linisti. In concluzie m-am bocit. Mama m-a lasat sa ma calmez (s-a calmat si ea – imaginea fiicei isterice nu este niciodata relaxanta) si m-a adus cu picioarele pe pamant.                                                                                                             – Totul va fi bine, mi-a spus. Si ca de obicei, s-a dovedit a fi adevarat.

Biroul in spatiu deschis a fost o surpriza. Am crezut ca sunt la receptie, fiind obisnuita cu labirintul de camere si departamente al biroului mamei. Locul este creativ si recomfortant, nici nu-ti dai seama ca este un loc de munca. O a doua surpriza a fost valul de dispozitive Apple. Oriunde ma intorceam vedeam mere luminoase. MacBooks, iPads, iPhones. La polul opus ma aflam eu. M-am simtit la fel de antica precum exponatele de la British Museum, in timp ce imi scoteam laptopul Lenovo, amintindu-mi ca imi uitasem adaptorul. Gloria Lombardi a avut rabdare cu greselile mele (si cu laptop-ul meu) si mi-a explicat totul despre simply-communicate. A fost blanda si incurajatoare iar blandetea era singurul lucru de care aveam nevoie ca sa ma calmez. Terminasem sa ma inregistrez la simply, cand a ajuns Marc Wright. Marc a fost minunat. Mi-a prezentat agenda saptamanii si mi-a explicat in amanunt ce aveam de facut.

Restul zilei a trecut usor, cu prima mea intalnire la 11:30, un pranz somptuos si inca o intalnire la 14:00 cu Peter Furtado si Lawrence Clarke. Am discutat despre atelierul SmileLab de pe 14 iulie, adica marti. Dupa ce am ascultat un pic, Marc mi-a dat prima treaba. A trebuit sa printez paginile cu informatii pentru atelier (dus la capat admirabil) si sa capsez paginile (esuat admirabil):

Cum sa esuezi la capsat

  1. Greseste ordinea paginilor.
  2. ‘Decapseaza’ paginile.
  3. Recapseaza paginile.
  4. Ramai masca. Un teanc de hartii se inalta langa paginile recapsate. Aminteste-ti ca trebuiau capsate alaturi de paginile recapsate. 
  5. Capseaza teancul separat si da vina pe capsator ca e prea mic.

Am fost fericita ca nu rosesc. Probabil ca as fi fost rosie ca rochia unei starlete, prezentandu-i lui Marc paginile capsate patetic. El a fost incredibil (ca de obicei). Zambind, mi-a multumit pentru treaba buna si mi-a zis ca puteam merge acasa daca vroiam. L-am intrebat daca si-ar dori o cafea (fara zahar, fara lapte), ceea ce a fost ultimul lucru pe care l-am indeplinit in aceea zi.

Prima zi a trecut incredibil de repede. Am facut cafele si ceaiuri, am fost la intalniri, am esuat cu profesionalism la capsat si am intalnit oameni frumosi. La sfarsitul zilei, am fost sigura de un lucru:

Practica la simply-communicate era perfecta pentru mine!

sursa pozei: simply-communicate.com

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s