Un cer intreg

Unele dimineati merita puse in rama sau intr-un album de poze, ce o fi la indemana. Pentru mine, e blogul. Continuă să citești Un cer intreg

Anunțuri

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie!

Nu am fost vreodata la Colectiv, nici macar nu stiam ca exista inainte de tragedie. Nu avem apropiati care sa fi murit in flacari sau dupa, la spital. Nici acum nu protestez alaturi de alti romani, pentru ca traiesc in Anglia. Dar am plans. Am plans citind marturiile asistentelor si medicilor, cameramanilor si reporterilor ; a martorilor si a supravietuitorilor, a familiilor si apropiatilor. Durere, … Continuă să citești Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie!

Tiramisu

Savoarea tiramisului consta in simplitatea lui. Asta ii este secretul. Pentru mine, povestea tiramisului incepe cu Persida, o prietena draga noua. Imi amintesc ca nu era nimeni care sa faca tiramisu mai bun ca Persida. Ne-am mutat in Anglia si pa pa tiramisu. Intr-o zi mama se trezeste cu o pofta nebuna de tiramisu. Reteta pe care am gasit-o aici a fost o binecuvantare. Cumva, … Continuă să citești Tiramisu

O zi prea lunga (partea 2)

Introducere Traiesc intr-o minunata familie care are obiceiul de a merge intr-o vacanta ‘de proportii’ o data la doi ani. Asta pe langa vacantele de o saptamana sau doua prin Europa.Va puteti imagina chinurile prin care trec an de an. Acum doi ani am fost in Africa de Sud, anul asta a fost randul Japoniei. De obicei incercam sa alegem locatia si in functie de … Continuă să citești O zi prea lunga (partea 2)

Mic jurnal al intamplarilor din vara

Cocostarcul Calatoria la Iasi a fost facuta cu trenul. Contrar asteptarilor mele trenul a fost curat si am avut un drum bun.  Am trecut pe langa lanuri de porumb, inaltele lanuri de porumb- inspiratia atator sotii, atator aventuri; am vazut graul, aurul nostru, lasandu-se purtat de vant. Soarele  rasarea incet de dupa orizontul cenusiu colorand cerul intr-un gri rosiatic. Un cocostarc si-a facut aparitia de … Continuă să citești Mic jurnal al intamplarilor din vara

Iarnă la repaus

Iată-ne în sfârşit şi în luna februrie… De ce spun în sfârşit? Probabil pentr că am avut mereu senzaţia că de fapt, primăvara începe încă din februrie. Iarăşi poate fi din cauza faptului că am fost plecată săptămâna asta ân Anglia und ear fi trebuit să fie iarnă, când de fapt pentru noi era primăvară. Trebuie să recunoaştem în schimb că o parte din vină … Continuă să citești Iarnă la repaus

Iarna intre compozitori si scriitori

 –         Cra, cra!!! Domnule, vine, vine! –         Ha, ha las-o sa vina! Sa ne cutremure!  Cum trec pe langa copacii de la marginea drumului. aud ciorile. Stau pe varful copacilor si se muta din cand in cand…Iarna nu e pe sfarsite…de abia incepe…       Cred ca Requiemul a inceput de fapt ieri noapte, pe nesimtite…dar puternic! Acum e la apogeu! Vantul e Mozart in … Continuă să citești Iarna intre compozitori si scriitori